Duminica a fost a doua editie de Gerar la care am participat (dupa vremea de afara se putea chema martisor sau prier:))) a trecut mult timp de la ultima mea intalnire cu bunul meu prieten asfaltul am uitat cat de zguduitoare sunt intalnirele cu el:)) doar echipa a putut sa atenueze socul:)Am plecat neincalzit deloc asa ca primi km m-au trecut toti carceii posibili si imposibili, a durat ceva pana mi-am revenit, dar a fost bine in final am reusit sa ma bucur de
cursa cum ar fi trebuit sa ma bucur de la inceput.Organizarea buna, oameni care ne-au incurajat la tot pasul:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu